Inteligența artificială în justiție: eficiență, prejudecăți și riscurile automatizării deciziilor
Sisteme judiciare din întreaga lume folosesc tot mai mult inteligența artificială pentru sarcini administrative, analiză de documente și algoritmi predictivi, dar delegarea unor atribuții către IA ridică probleme etice și juridice privind echitatea, transparența și dreptul la un proces echitabil. Articolul citează exemple din Statele Unite (controversa COMPAS și cazul State v. Loomis), sancțiuni pentru avocați care au folosit IA și intervenția Curții Supreme din India după hotărâri fictive generate de instrumente IA; sunt semnalate și riscurile deepfake și „halucinațiile” modelelor generative.