Ce sunt „orașele-burete” și cum gestionează Bucureștiul apa de ploaie
Comisia Europeană pregătește un mecanism inspirat de „orașele-burete” pentru a reduce inundațiile prin reținerea și reutilizarea apei pluviale. Modelul, dezvoltat în China, a fost testat în orașe europene precum Rotterdam, Malmö și Copenhaga. În București, Primăria a anunțat includerea soluțiilor „oraș-burete” în proiectele publice: există un bazin subteran de 2.000 m3, se construiesc altele și este amenajată prima grădină de ploaie în Parcul Tineretului.
Pe scurt
- Comisia Europeană a inclus conceptul „orașelor-burete” în Strategia pentru reziliența apei din 2025 și pregătește mecanismul „Sponge Facility”.
- Conceptul a fost dezvoltat de arhitectul peisagist chinez Kongjian Yu și aplicat extins în China după inundațiile din Beijing din 2012.
- Exemple europene: piața Benthemplein din Rotterdam reține până la 1,7 milioane de litri; Malmö folosește acoperișuri verzi și iazuri; Copenhaga are rezervoare subterane și grădini amenajate.
- După ploile torențiale din iunie 2026, Primăria Capitalei a decis ca proiectele publice să includă soluții tip „oraș-burete”.
- În Sectorul 3 al Bucureștiului a fost finalizat un bazin subteran de 2.000 m3, altele sunt în lucru, iar prima grădină de ploaie se amenajează în Parcul Tineretului.
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina