În flăcări Știință publicată actualizată acum 1 h

Leneșul de la Antipa: ecosistemul din blana mamiferului cel mai lent

Articolul prezentat de Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” descrie blana leneșului ca un ecosistem ambulant care adăpostește alge, ciuperci, bacterii și molii. Cercetările menționate arată că algele (genul Trichophilus) pot contribui la colorarea blănii, iar extracte din ciuperci găsite pe leneși au arătat activitate în laborator împotriva unor paraziți şi bacterii. Textul mai notează comportamente specifice ale unor molii asociate și adaptări fiziologice ale leneșilor, precum digestia lentă și reducerea ratei metabolice.

Pe scurt

  • Blana leneșului găzduiește alge, ciuperci, bacterii și artropode, constituind un ecosistem ambulant.
  • Algele din genul Trichophilus contribuie la nuanţa verzui a blănii; rolul exact rămâne în studiu.
  • Specii de molii trăiesc pe blană; Cryptoses choloepi părăsește blana doar când leneşul coboară pentru a se alimenta/defeca.
  • Extracte din ciuperci găsite pe leneşi au arătat activitate în laborator împotriva unor paraziţi (malaria, boala Chagas), bacterii şi unei linii celulare de cancer mamar.
  • Leneșul cu trei degete are recordul Guinness pentru cel mai lent mamifer (≈1,8–2,4 m/min); are stomac compartimentat şi digestie foarte lentă; poate reduce rata metabolică la temperaturi ridicate.
Etichete: leneș Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” București ciuperci alge Trichophilus Cryptoses choloepi

Surse (1)

Acest text este un rezumat generat automat din sursele de mai sus; verificați întotdeauna articolele originale.@elseMaterial original publicat de Știri pe foc. Raportează o problemă