Originea expresiilor Pulea și Sulea Spătaru și alte etimologii balcanice şi slavone
Articolul explică originea expresiilor populare româneşti „Pulea” şi „Sulea (Spătaru)”, identificându-le ca împrumuturi din bulgară (Pulio, Sulio) folosite pentru a desemna persoane neimportante sau dezordonate. Textul mai prezintă etimologii ale unor nume şi toponime balcanice şi slave — Panselinos, Lubianka, Lisa — şi povestea numelui de scenă Lepa Brena.
Pe scurt
- Pulea/Sulea (Pulică/Sulică) provin din bulgara Pulio (Пульо) și Sulio (Сульо) și desemnează persoane marginalizate sau fără autoritate.
- În bulgară expresia «сульо и пульо» înseamnă «toată pleava», «toți neica‑nimeni»; verbele пулям и изсуля се sunt legate de sensurile de holbat și zdrențuros.
- Panselinos este un epitet legat de pictorul bizantin Manuel Panselinos, termenul însemnând literalmente «lună plină».
- Lubianka (Moscova) își trage numele de la cartierul Lubianîi din Novgorod, loc cu meșteșugari care prelucrau scoarța de copac (lub).
- Lepa Brena este numele de scenă al Fahreta Јахић‑Živojinović; 'Lepa' sugerează «fată frumoasă/cea plină de onoare», iar forma 'Brena' e un alint regional.
Etichete:
subiect: etimologie
persoană: Gheorghiță Ciocioi
subiect: Pulea
subiect: Sulea
persoană: Lepa Brena
loc: Lubianka
loc: Timișoara
loc: Muntele Athos
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina