Românii și polonezii ies în stradă pentru susținerea suveraniștilor în dispute cu instituțiile statului
Analistul Vlad Bujdei-Tebeica explică de ce protestele din România și Polonia au o miză politică, nu economică: susținerea liderilor suveraniști în conflictele cu instituțiile judiciare. În Polonia tensiunea e generată de disputa pentru controlul Tribunalului Constituțional, iar în România mobilizările au avut caracter pro-suvernalist după alegerile din 2024. Autorul leagă fenomenul de experienţa comunistă și postcomunistă care modelează percepția rolului statului.
Pe scurt
- În Polonia disputa pentru controlul Tribunalului Constituțional a degenerat în proteste după numiri și suspendări de judecători, cu intervenții ale poliției și rețineri.
- Partidul Prawo i Sprawiedliwość (PiS) a numit judecători în 2015; în 2023 a pierdut majoritatea parlamentarã și s-a aflat în opoziție față de coaliția condusă de Donald Tusk.
- În România protestele post-electorale din 2024 au avut manifestații cu accente agresive ale susținătorilor suveraniști, conform articolului.
- Bujdei-Tebeica susține că mobilizările din cele două ţări reflectă o viziune postcomunistă asupra statului, focalizată pe control și protejarea liberei circulații a capitalului, nu pe protecție…
- Analistul avertizează că mișcările suveraniste reduc democrația la tirania majorității și văd instituțiile de protecție a drepturilor ca atacuri la adresa democrației.
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina