Studiu: ciuma neagră a revenit în Europa în valuri până în secolul XVIII

O echipă internaţională condusă de Universitatea din Tartu a reconstruit 26 de genomuri ale bacteriei Yersinia pestis din situri arheologice europene şi a corelat date genetice cu surse istorice. Cercetătorii arată că ciuma a persistat în Europa în focare şi prin noi tulpini între secolele XIV şi XVIII, cu diversificare genetică notabilă în 1450–1500 şi legături posibile cu seceta şi conflictele militare.

Pe scurt

• Au fost reconstruite 26 de genomuri de Yersinia pestis din 11 situri arheologice din Estonia, Rusia, Anglia, Țările de Jos şi Elveţia.
• Cercetătorii au îmbunătăţit datările pentru 75 de genomuri: 11 probe recente şi 64 din cercetări anterioare, combinând radiocarbon, cronologii genetice şi înregistrări istorice.
• O diversificare importantă a liniilor genetice a fost identificată în perioada 1450–1500, posibil legată de formarea unor rezervoare în populaţiile de rozătoare.
• Autorii semnalează corelări între ramificarea tulpinilor şi evenimente istorice precum Marea Secetă a Renaşterii, Războiul de Treizeci de Ani şi Marele Război Nordic.
• Yersinia pestis continuă să existe şi azi; studiul sugerează că analiza genomurilor istorice ajută la înţelegerea modului în care agenţii patogeni persistă şi reapar