9 știri, prima pe 28 sep
Dominic Fritz (USR) a criticat declaraţiile Sahrei Wagenknecht, care a propus ca copiii românilor care locuiesc în România să nu mai primească alocaţii din Germania. Fritz a atras atenţia asupra contribuţiei românilor la bugetul german (6–9 miliarde euro) şi a spus că retorica extremistă caută ţapi ispăşitori pentru probleme sociale. Mesajul a fost transmis în limba germană pe reţelele sociale.
O cercetare de cinci ani coordonată de Universitatea Oxford arată că depopularea localităților, scăderea investițiilor şi retragerea sprijinului statal contribuie la radicalizarea politică în mai multe regiuni din Europa de Est, Caucaz şi Rusia. Studiul include comunităţi din regiunile de frontieră ale Letoniei, zone muntoase din Armenia, centrul Ucrainei şi Orientul Îndepărtat al Rusiei şi leagă declinul economic şi emigraţia de creşterea susţinerii pentru alternative politice radicale.
Date Eurostat analizate de Euronews arată că la sfârșitul anului 2025 existau circa 876.600 de cetățeni ruși cu permise de ședere valabile în statele Uniunii Europene, cu aproximativ 105.000 mai mulți decât înaintea invaziei Rusiei în Ucraina. Creșterea a fost concentrată în special în Germania, Spania și unele state din sudul Europei; teama de mobilizare şi lipsa perspectivelor sunt motive frecvente pentru plecări.
CNSAS a publicat documente de arhivă care arată că între 1987 și 1989, 47.123 de români au depus cereri pentru plecarea definitivă în Republica Federală Germania, din care 35.486 au primit aprobarea. În acei ani au plecat oficial circa 12.000 de persoane anual; metodele de plecare includeau refuzul de întoarcere din călătorii, treceri ilegale la frontieră şi rămânerea în străinătate. Documentele conţin şi date pe judeţe, cu Timiş şi Braşov printre zonele importante.
Biz Brașov
Gorjeanul
Digi24