penalități
24 știri, prima pe 24 sep
Radu Miruță propune ca 20% din sumele recuperate de MApN să finanțeze actualizarea pensiilor militare
Fostul ministru al Apărării Radu Miruță a depus în Parlament un proiect care prevede constituirea unui fond pentru actualizarea pensiilor militare cu solda de grad, finanțat prin alocarea a 20% din penalități, daune și garanții recuperate de MApN. Propunerea distribuie restul sumelor între bugetul de stat, bugetul MApN și stimulente pentru personalul care a gestionat contractele. Inițiativa pleacă de la faptul că pensiile militare au fost decuplate de soldele de grad în 2017, iar Miruță spune că este o obligație de corectat această situație.
Ministrul Fondurilor Europene cere renegocierea contractelor SAFE cu Rheinmetall, chiar cu riscul unor penalități
Ministrul Fondurilor Europene, Mihai Ghigiu (PSD), a spus că vrea ca miniştrii Apărării şi de Externe să încerce renegocierea contractelor încheiate prin mecanismul european SAFE cu grupul german Rheinmetall, chiar dacă asta ar putea genera penalităţi. Ghigiu a declarat la televiziune că România trebuie să convingă Bruxelles-ul că a existat corupţie/erori și are nevoie de o nouă şansă pentru corectare; el a recunoscut că nu este specialist în armament. PNL a avertizat că o astfel de abordare poate afecta siguranţa naţională şi angajamentele strategice.
Guvernul va analiza plata celor circa 5 miliarde de lei datorate magistraților, anunță premierul Luca Niculescu
Premierul Luca Niculescu a declarat marți, după învestire, că noul Guvern va analiza urgent obligaţia de plată de aproximativ 5 miliarde de lei către magistraţi, stabilită printr-o decizie definitivă a instanţei. Niculescu spune că va începe un dialog pentru găsirea unei soluţii şi promite un răspuns în câteva zile; neplata atrage penalităţi şi dobânzi care majorează semnificativ datoria.
Guvernul interimar nu va aloca banii pentru restanţele salariale ale magistraţilor, spune Palatul Victoria
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului Bolojan, Ioana Ene Dogioiu, a declarat că executivul interimar nu poate face rectificare bugetară şi, prin urmare, nu poate aloca cele circa 5 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro) necesare plăţii restanţelor salariale ale magistraţilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut decizia anterioră şi a dispus începerea procedurilor de alocare în termen de 10 zile, sub sancţiuni pentru întârziere; mass-media diferă uşor asupra sumei exacte (4,8 mld. lei vs. 5 mld. lei).
Înalta Curte a câștigat definitiv procesul prin care obligă Guvernul să plătească restanțele salariale ale magistraților
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul Guvernului şi al Ministerului Finanţelor şi a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti care obligă Executivul la plata unor restanţe salariale ale magistraţilor, estimate la circa 4,8–5 miliarde de lei (aproximativ 1 miliard de euro). Instanţa a dispus punerea deciziei în executare în termen de 10 zile, cu penalităţi de 1% pe zi şi o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut, în caz de întârziere. Decizia pune presiune asupra viitorului Guvern şi asupra execuţiei bugetare pentru 2027.
ÎCCJ decide joi, după şase amânări, în recursul privind restanţele salariale ale magistraţilor
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este aşteptată să pronunţe joi decizia în recursul formulat de Guvern şi Ministerul Finanţelor împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti care obliga Executivul să plătească drepturile salariale restante ale magistraţilor. Miza financiară este estimată la circa 4,8-5 miliarde de lei; hotărârea vine la o zi după ce CCR a respins sesizarea Guvernului privind un presupus conflict juridic cu ÎCCJ.