Ciocli și ciumă în Țările Române: îngropări, spitale și măsuri din secolele XVI–XIX
Articolul prezintă modul în care ciuma a afectat Țările Române între secolele XVI și XIX, descriind rolul cioclilor care preluau morții și muribunzii, măsuri sanitare luate de domni și înființarea unor secții pentru ciumați în spitale. Sunt relatate epidemii majore — inclusiv valul din 1813–1814 („Ciuma lui Caragea”) — și decesele unor personalități precum Iancu de Hunedoara și Nicolae Mavrocordat. Sunt menționate locuri folosite ca spitale sau refugiu (București, Pantelimon, Târgoviște) și efectele sociale ale molimei asupra populației.