Anchetele pe blockchain: ce pot și ce nu pot demonstra investigațiile penale
Judecătorul Marius Peter, într-o analiză publicată pe JURIDICE.ro, explică limitele urmăririi tranzacțiilor cu criptomonede în anchetele penale: blockchainul arată mișcări între adrese, nu identităţi. Platformele de analiză pot oferi piste utile, dar multe concluzii sunt deducții care necesită verificări suplimentare și probe conexe. Raportul semnalează şi costuri şi dependenţa de furnizori, iar soluţiile propuse vizează verificarea independentă a instrumentelor şi pregătirea comună a investigatorilor şi magistraţilor.
Pe scurt
- Blockchainul înregistrează tranzacţii între adrese digitale, nu numele celor care le controlează.
- Instrumentele de analiză pot grupa adrese şi sugera legături, dar unele rezultate sunt deducţii cu grad variabil de certitudine.
- Pentru a stabili identitatea sau controlul asupra fondurilor sunt necesare probe suplimentare: date de la platforme, autentificări, corespondenţă sau examinarea dispozitivelor.
- Raportul menţionează costuri, dependenţa de furnizori şi dificultăţi în transferul rezultatelor între programe.
- Propunerile includ verificarea independentă a instrumentelor, documentare clară a metodelor şi instruire comună a investigatorilor şi magistraţilor (iniţiative Europol/Eurojust)
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina