Arde Cultură publicată actualizată acum 8 h

Istoria cafelei și a tutunului în Țările Române, de la prima cahvenea la obiceiurile domnești

Istoricul Tudor Dinu explică în cartea sa (Humanitas, 2026) cum au pătruns și s-au răspândit cafeaua și tutunul în Țara Românească și Moldova în epoca fanariotă și înainte. Autorul identifică prima cafenea la București în 1667, explică rolul cafegilor și al protocolului curții la Constantin Brâncoveanu și prezintă taxe și reglementări privind tutunul introduse de domni precum Șerban Cantacuzino și Constantin Duca. Analiza include și exemple despre diffuzia mai lentă a cafelei la Iași și legătura consumului cu statutul social

Pe scurt

  • Prima cafenea din Principate ar fi fost înființată la București în jurul anului 1667 de un fost ienicer pe nume Hamic.
  • În 1797 existau în București 14 localuri de tip cahvenea, în timp ce Iașii aveau doar un astfel de local în 1755 și șapte până în 1820 pe malurile Bahluiului.
  • La curte, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, cafeaua intrase în protocol: vel cafegiul procura și servea cafeaua pentru oaspeți.
  • Tutunăritul era taxat (pogonărit), probabil introdus în Țara Românească de Șerban Cantacuzino; Constantin Duca a legiferat pogonăritul în Moldova (1694).
  • Nicolae Mavrocordat a condamnat fumatul în scris, singurul fanariot cunoscut care a respins luleaua fiind fiul său, Constantin
Etichete: cafea tutun Tudor Dinu București Constantin Brâncoveanu Șerban Cantacuzino Iași Nicolae Mavrocordat

Surse (1)

Acest text este un rezumat generat automat din sursele de mai sus; verificați întotdeauna articolele originale.@elseMaterial original publicat de Știri pe foc. Raportează o problemă