Un an de mers pe jos regulat la persoanele sedentară de peste 55 de ani a modificat conectivitatea cerebrală
Un studiu publicat în Frontiers in Aging Neuroscience a comparat adulţi sedentari (55–80 ani) care au început un program de mers pe jos de trei ori pe săptămână cu un grup care a făcut stretching şi exerciţii de echilibru. După un an, scanările RMN au arătat modificări ale conectivităţii funcţionale între lobii frontali, temporali şi posteriori în grupul care a mers pe jos, dar nu toate schimbările s-au tradus în îmbunătăţiri clare la testele cognitive. Rezultatele sugerează că activitatea fizică poate influenţa modul în care regiunile cerebrale comunică, fără a garanta prevenirea declinului…
Pe scurt
- Studiul a inclus participanţi cu vârste între 55 şi 80 de ani, vârsta medie ~66 ani; grupul activ a mers pe jos de trei ori pe săptămână, cu durate crescătoare până la 40 de minute.
- Scanările RMN efectuate la start, la şase luni şi după un an au arătat modificări ale conectivităţii funcţionale între lobii frontali, temporali şi posteriori în grupul care a mers pe jos.
- Modificările de conectivitate vizează reţele implicate în planificare, atenţie şi adaptare, dar nu s-au tradus în performanţă net superioară la toate testele cognitive faţă de grupul de stretching…
- Studii anterioare (PNAS, 2011) au arătat creşteri de volum ale hipocampului (~2%) la adulţii în vârstă care au practicat mersul pe jos, evidenţiind efecte diferite ale exerciţiilor asupra structurii…
- Autorii avertizează că rezultatele variază individual şi că mersul pe jos nu garantează prevenirea demenţei sau a bolii Alzheimer
Etichete:
subiect: mers pe jos
subiect: exercițiu fizic
subiect: neuroplasticitate
subiect: hipocamp
organizație: Frontiers in Aging Neuroscience
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina