Cercetare științifică, spațiu, fizică, biologie, descoperiri, arheologie.
Cercetări publicate în Prague Egyptological Studies folosesc imagistică digitală pentru a reinterpreta 13 sigilii din lut descoperite în Saqqara, identificând numele Meretneith în serekh-uri regale. Autorii susțin că aceasta ar fi condus ca un veritabil rege în Prima Dinastie, cu posibilă domnie de peste 30 de ani, iar mormântul ei monumental de la Abydos susţine statutul regal.
Echinocțiul de toamnă din 2026 marchează tranziția astronomică de la vară la toamnă miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05 ora României. Momentul astronomic este același la nivel global, dar conversia în ora locală face ca în România echinocțiul să cadă în primele ore ale zilei de 23 septembrie; schimbarea nu produce efecte imediate vizibile asupra vremii.
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului – Universitatea din București a fost reprezentat la cea de-a XVIII-a ediție a Conferinței Rețelei Geoparcurilor Europene, desfășurată între 16–18 septembrie 2026 la Geoparcul Saimaa, Finlanda. Delegarea română a susținut prezentări despre proiecte cu școli și comunități, a participat la târgul geoparcurilor și a semnat un acord de continuare a colaborării între partenerii proiectului Danube GeoTour Plus.
Toamna, serele Stațiunii de Cercetare Legumicole de la Buzău au produs exemplare de dovleac șarpe, kivano și lufa care își schimbă culoarea și textura la maturitate. Cercetătorii spun că unele specii ating dimensiuni mari (dovleacul șarpe de 2 m) și că semințele pentru aceste plante pot fi achiziționate de la SCDL Buzău.
Echinocțiul de toamnă are loc miercuri, 23 septembrie 2026, la ora 03:05, marcând începutul toamnei astronomice. De acum, zilele se scurtează, iar nopțile se lungesc până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie. România va trece la ora oficială de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când 04:00 devine 03:00.
Academia Română avertizează că o parte din bugetele insuficiente ale universităților şi institutelor de cercetare este cheltuită pe taxe către reviste care publică rapid şi cu verificări superficiale. Instituţia semnalează o creştere a numărului de articole din România apărute în „reviste prădătoare” sau produse de „fabrici de articole”, orientate spre profit, nu spre calitate ştiinţifică.
