Postul intermitent: ce este, cum se practică corect și cine ar trebui să-l evite
Dr. Mihaela Posea explică ce se întâmplă biologic în timpul postului intermitent, cum funcționează schemele populare (16:8, 14:10, 5:2) și ce beneficii au fost documentate. Studiile arată efecte asupra greutății, sensibilității la insulină și unor markeri metabolici, dar dovezile că postul prelungește viața la oameni rămân preliminare. Specialistul recomandă plan alimentar echilibrat și consult medical pentru a evita carențele și riscurile.
Pe scurt
- În orele fără aport caloric scade insulina, se consumă glicogenul și crește mobilizarea grăsimilor, putând apărea corpi cetonici, explică dr. Mihaela Posea.
- Cele mai cunoscute scheme: 16:8, 14:10, 5:2; plasarea meselor în prima parte a zilei poate oferi avantaje prin sincronizare cu ritmul circadian.
- Beneficiile principale documentate sunt reducerea greutății și a masei adipoase și unele îmbunătățiri ale sensibilității la insulină și profilului lipidic, comparabile cu restricția calorică.
- Studii pe animale arată efecte favorabile asupra longevității și autofagiei, dar nu există dovezi clinice solide că postul intermitent prelungește viața la oameni; adaptarea metabolică după…
- Pentru a evita carențele și riscurile, se recomandă hidratare, alimentație echilibrată în fereastra de alimentație și consiliere de la medic specialist sau dietetician-nutriționist.
Urmărește Știri pe foc pe Facebook
Știrile importante ale zilei, rezumate în câteva rânduri, direct în feed. Fără clickbait, cu sursele indicate.
Urmărește pagina